A. Istoricul comunităţii parohiale
1. Numele parohiei şi protopopiatului din care provine
Parohia se numeşte Sascut-Târg, aparţine Protopopiatului Sascut şi are două hramuri: „Izvorul Tămăduirii Născătoarei de Dumnezeu“, din anul 1999 şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni, din anul 2014.
2. Numele localităţii (toponimie)
Sascut (în maghiară Szászkút, în traducere Fântâna Sasului) este un sat în judeţul Bacău, Moldova, România, reședință a comunei cu același nume. În forma sa actuală, satul a apărut în 1968, când au fost comasate fostele sate Păncești-Târg și Sascut-Târg.
3. Prezentarea generală a localităţii (arheologic, istorico-demografic, geografic, cultural, economic)
Prima atestare documentară a localităţii Sascut datează din 11 aprilie 1639. Sascutul era un sat răzeșesc dar, prin pătrunderea marilor familii boiereşti, satul a devenit o localitate de clăcaşi. Dafina Buhuş, soţia domnitorului Moldovei, Eustatie Dabija, a cumpărat aproape tot satul Sascut. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Costache Aslan, rudă cu domnitorul Moldovei Ioniţă Sandu Sturza, obţine un hrisov domnesc pentru a-şi deschide târg pe moşia sa de la Sascut.
Unirea Principatelor şi profundele transformări care au urmat au stimulat viaţa economică în târgul Sascut. Calea ferată, cu staţie în Sascut, a deschis mari perspective economice şi edilitare. În Sascut a fost construită prima fabrică de zahăr din Moldova, în anul 1875.
Localitatea a cunoscut o puternică dezvoltare în perioada anilor ’70 – ’80, bazată, în special, pe Fabrica de zahăr, fapt ce a condus la creşterea populaţiei şi la concentrarea ei, în special, în localitatea Sascut-Târg.

B. Istoricul bisericii parohiale
Creştinii cu viaţă religioasă din Sascut-Târg au simţit nevoia de a construi o biserică în centrul comunei Sascut încă de pe vremea Părintelui Străistaru Alexe. Au căutat loc pentru amplasarea bisericii de mai mult timp, iar trecerea la cele veşnice a Părintelui a făcut să dispară orice speranţă. Pr. Străistaru Alexe a slujit, până a trecut la cele veşnice, împreună cu Pr. Stan Laurenţiu în Biserica din parohia cu hramul Sf. Ier. Nicolae, care a fost construită lângă conacul Fundaţiei Elias, satul Schineni. Parohia s-a numit Sascut și avea doi preoţi. Din iunie 1996 până în octombrie 1996 a fost numit preot, în locul Pr. Străistaru, Pr. Pârlea Ion.
Din 1 noiembrie 1996, a fost numit ca preot Graur S. Săviţă. Cu binecuvântarea Ȋnaltpreasfinţitului Arhiepiscop Eftimie Luca, în timp de 20 de zile, Părintele Graur S. Săviţă a amenajat o capelă într-o clădire a Fabricii de Zahăr şi a început să slujească în ea pentru enoriaşii care doreau să fie construită o biserică mai aproape de casele lor. Au fost multe piedici şi, până la urmă, Bunul Dumnezeu a auzit rugăciunile credincioşilor, iar Consiliul Local Sascut a oferit un loc în centrul Sascutului, adică 1707 m2 pentru ridicarea Bisericii (H.C.L. Nr. 1864 din 14.05.1997).
După obţinerea Autorizaţiei de construcţie Nr. 71 din 11.07.1997, a fost anunţat Ȋnaltpreasfinţitul Eftimie Luca şi, în data de 14.09.1997, s-a sfinţit locul, Protopop fiind Pr. Vasile Radu.
Parohia Sascut-Târg este aşezată în centrul comunei Sascut, comună străbătută de E85, situată la 27˚ lat. N şi 46˚ long. E, la o distanţă de 15 km de oraşul Adjud la S şi 45 km de oraşul Bacău la N.
Parohia Sascut-Târg are 250 de familii şi 789 enoriaşi.
Din lipsa banilor, săpăturile au început pe data de 7.07.1998, cu ajutorul domnului Paris Ion, director la S.C. COMORE S.A. ONEŞTI. Lucrările au continuat cu greu în fiecare an.
Prin grija părintească a Ȋnaltpreasfinţitului Eftimie Luca şi a Preasfinţitului Arhiereu Vicar Ioachim Băcăuanul, am primit de la Consiliul Judeţean Bacău şi Secretariatul de Stat pentru Culte, în fiecare an, bani pentru a putea continua lucrările de construcţie a bisericii. Fundaţia Familiei Elias, prin academicienii Nicolae Cajal şi Vasile Stănescu, ne-a ajutat în fiecare an cu bani şi materiale. O contribuție importantă cu materiale au avut-o şi fraţii Pavăl, patronii firmei Dedeman. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ne-a ajutat cu materialul lemnos pentru acoperiş. Consiliul Local Sascut ne-a ajutat să turnăm placa de la acoperiş şi a donat alte materiale de construcţie. Am strâns bani din pieţe şi târguri pentru a plăti muncitorii. Enoriaşii au ajutat cu bani şi mâncare pentru muncitori.
În prezent, biserica este construită, acoperită, iar lucrările la exterior terminate.
S-a realizat o biserică de plan tritonic, cu o lungime totală de 26 m şi o lăţime maximă în zona absidelor de 14,80 m. Accesul se face pe latura vestică, printr-un pridvor închis, cu două încăperi laterale, la sud pangarul şi la nord scara în rampe prin care se face accesul în cafas. De aici, printr-o uşă masivă din lemn, se pătrunde în pronaos. În pereţii laterali, s-au prevăzut câte trei ferestre înguste şi foarte alungite, terminate în arce. Sub una dintre ferestrele de pe faţada nordică, s-a prevăzut, conform normelor PSI, o uşă de evacuare, în două cariate. În partea vestică a pronaosului, s-a prevăzut un cafas situat la cota +4,00. Deasupra pridvorului, la vest de cafas, este o încăpere cu destinaţie de sală pentru protocol şi bibliotecă.
Cele două abside laterale de formă semicirculară ale naosului sunt acoperite cu semicalote şi sunt prevăzute cu câte o fereastră. Baza turlei este pătrată, fiind continuată cu un tambur octogonal la exterior şi interior şi este luminat prin patru ferestre dreptunghiulare aşezate în cele patru puncte cardinale principale.
Altarul, supraînălţat cu 30 cm, este de formă semicirculară, cu o semicalotă deasupra şi cu o fereastră pe axa est-vest. Într-o nişă din partea sudică a altarului, s-a prevăzut o uşă spre un hol ce face legătura cu veşmântarul şi este şi cale de acces pentru preoţi. Acest spaţiu este realizat ca o construcţie adosată volumului bisericii, folosind atât ca birou pentru parohie, cât şi ca spaţiu pentru păstrarea veşmintelor, cărţilor şi a obiectelor de cult. De asemenea, în partea de nord, este prevăzută o nişă pentru proscomidiar. Catapeteasma este din lemn de stejar, lăcuit.
La exterior, volumetria specifică arhitecturii de cult moldovenesc, este pusă în valoare de elementele dinamice, verticale. Înălţimea pereţilor, 10 m la cornişă, este accentuată de cele trei ferestre ale naosului foarte alungite, cuprinse în arcade oarbe.
Registrul superior (coronamentul) este vibrat, prevăzut cu nişe în profile trase pregătite pentru a fi pictate. La baza cornişei, sunt profile trase în mici nişe ce reprezintă diverse simboluri bisericeşti, colorate în roşu cărămiziu.
Caracteristic pentru o biserică moldovenească, este şi acoperişul învelit cu tablă în solzi din cupru, cu pante repezi, compus din unităţi aparte pentru pronaos, abside laterale, turlă în stil ştefanian, cu baza în stea şi altar. În acest fel, se pune şi mai bine în valoare gruparea de accente verticale.
În anul 1998, au fost începute lucrările la clopotniţă şi camera mortuară.
În anul 2000 s-a construit un agheasmatar şi un monument în cinstea eroilor şi veteranilor.
În anul 2004 a fost aşezat în curtea bisericii bustul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

C. Cimitirul
Prin hotărârea Consiliului Local, s-au primit 5089 m2 pentru cimitir (H.C.L. Nr. 9 din 26.02.1998).
Parohia a primit Titlu de Proprietate pentru 4,5 ha (H.C.L. Nr. 232385 din 2.12.2004).
Cu ocazia sfinţirii altarului, în data de 27.04.2014, biserica a primit al doilea hram – Sfinţii Martiri Brâncoveni.

Pr. Paroh Graur Săviţă