Mănăstirea Pogleț

Mănăstirea Pogleț

Fostul Schit Sucmezeu

Mănăstirea Pogleț se află în partea de nord a Comunei
Corbasca, la o distanță de cinci kilometri de aceasta, într-o poiană mare, înconjurată din toate părțile de păduri de stejar. Mănăstirea se află în satul omonim, alcătuit din mici căsuțe, simple și primitoare.
Călătorului care urca dealurile Fulgerișului, venind dinspre Pîncești, i se deschide o adevărată panoramă în care biserica din lemn, cu pridvorul deschis, ocupă locul central.

Mănăstirea Pogleț – scurt istoric

Pe aceste minunate plaiuri, cu nimic mai prejos decât cele din Balada Miorița, mai mulți meșteri lemnari au fost puși de
către paharnicul Constantin Balș, să ridice din lemnul stejarilor seculari o prea frumoasă biserică. Această ctitorie a aparținut Schitului Blagoveștenie ce este pe hotarul moșiei Sucmezeu, pe apa Pogleț, la fostul ținut al Putnei.

Manastirea Poglet

Referitor la satul Sucmezeu, pe moșia căruia avea să ia ființă schitul și biserica din lemn, avem mai multe știri documentare. O primă atestare datează din iunie 1617, când Radu Mihnea voievod întărește lui Nabadaiaco biv vornic satul Sucmezeu și 599 de curaturi în pădure meree și 3 oase curaturi de fân”.

Manastirea Poglet

Din hrisovul domnesc dat de Scarlat Grigore Ghica voievod în anul 1758 aflăm că schitul iaște făcut din temelie de cinstit și credincios boierul domniei meledumnealui Konstandin Balse biv vel vornic și iaște încinat metoh de singur numitul vornic la Scitul cel Mare din Țara Leșească”.

Manastirea Poglet

Ctitorul Schitului Sucmezeu, biv vel paharnicul Constantin Balș, la data de 27 aprilie 1752, dă o diadă în care menționează printre altele: silitu-m-am și am făcut o sfântă mănăstioară, ce se chiamă Sucmezeu ce iaște pe pârâul Poglețului la ținutul Putnii.

Manastirea Poglet

Zece ani mai târziu, la data de 19 decembrie 1762, egumenul Anania lasă schitul în grija lui Ioniță Palade, mare vistier.
În recensămintele anilor 1772-1774, în localitatea Horgești era consemnat și un călugăr anume Constantin, ungurean, monah ot Poglici.” Această mențiune ne confirmă faptul că începuse să se renunțe treptat la vechea denumire de Sucmezeu, care în recensămintele amintite nu mai apărea consemnată, fiind tot mai des folosită pentru schit denumirea de Pogleț, derivată din hidonimul cu același nume.

Manastirea Poglet

Știri privind situația schitului, la începutul secolului al XIX-lea, le aflăm din diiata vornicului Constantin Balș, fiul, dată la 1 ianuarie 1808. Din această sursă rezultă că după ce schitul cel mare din Polonia a căzut sub stăpânirea austriacă, Schitul Sucmezeu care îi fusese închinat, se slobozește de sub acesta și rămâne sub ocrotirea vornicului Constantin Balș, fiul. Acesta îl transmite la rându-i Mitropoliei din Iași, împreună cu toate moșiile și veniturile pentru finanțarea Seminarului de la Socola, de curând înființat.

Manastirea Poglet

Harta ridicată în anul 1831, înregistra în ținutul Tecuciului un număr de 8 locașuri de cult, printre care erau menționate
Răchitoasa și Poglețul. Știrile despre Schitul Pogleț sunt din ce în ce ma rare, astfel că după legea secularizării averilor mănăstirești dată de Alexandru Ioan Cuza, acesta se desființează rămânând doar biserica de mir, cu hramul Bunei Vestiri.

Manastirea Poglet

Biserica de lemn Buna Vestire” din Pogleț-Corbasca a stat în atenția specialiștilor pentru arhitectura ei interesantă, cât și pentru vechimea ei, fiind declarată monument istoric. Asupra acestui monument, arhitectul Ioan Frăsinescu făcea următoarele aprecieri:

Manastirea Poglet

„Pridvorul de la intrare preluat din arhitectura caselor țărănești din zonă, evazarea streașinei în zona pridvorului, sistemul ingenios de tratare a bolților de lemn cu nervuri în torsadă și rozetele ce constituie cheia bolții, cât și elementele de mobilier reprezentate prin catapeteasmă, strană etc, fac ca acest monument să fie edificator pentru cei ce studiază arhitectura construcțiilor din lemn din perioada anilor 1700-1800.

Manastirea Poglet

În ceea ce privește anul ctitoriei sale au fost lansate mai multe presupuneri. Astfel cercetătorul N. Stoicescu o menționa ca fiind ante 1752. Pe spatele icoanei împărătești ce reprezintă Maica Domnului cu Pruncul, situată la baza tâmplei, se află o însemnare cu cerneală neagră, cu caractere chirilice, cu următorul conținut: Eu Pahomie ot Poglețul vrei să știi aci la schitul Poglețului de părintele Vlădica Leon cu zisa boierilor Constantin Balș și a lui fiu de ani buni 30. Schit. Și cine a ceti să zică de mine să li se ierte păcatele la anul 1734 mesat 19. Prezența Vlădicăi Leon pe aici, la anul 1734, din josul însemnării ne confirmă că la acea dată biserica schitului exista.

Manastirea Poglet

Precizăm că acest locaș a avut dintotdeauna hramul Buna Vestire”. În cartografia bisericilor Moldovei din anul 1809 figura și biserica de lemn din Pogleț, ca aparținâd schitului Sucmezeu. La sfârșitul secolului trecut despre această biserică se spunea că era frumos făcută și bine conservată.”

 Manastirea Poglet          Manastirea Poglet

După cum rezultă din dosarul monumentului aflat la O.J.P.C.N, în anul 1929 biserica a fost acoperită cu șindrilă, iar de aproape 50 de ani nu s-a mai slujit în ea. În anuarul Eparhiei Romanului pe anul 1936 se consemna în legătura cu acest monument: „Biserica filială Buna Vestire din Pogleț este construită din lemn de stejar; vechime și ctitorie necunoscută”.

Manastirea Poglet

În ultimii 50 de ani monumenul a avut de suportat o degradare continuă, ajungând în paragină. În vederea salvării unor părți din construcție, cât și pentru conservarea elementelor arhitecturale sculptate și a mobilierului original, în cursul anului 1968, D.S.A.P.C. Bacau, în persoana arhitectului Ioan Frăsinescu, a întocmit în colaborare cu D.M.I. București documentația necesară pentru refacerea monumentului.

 Manastirea Poglet          Manastirea Poglet - <a href='/acatiste/67092-acatistul-sfantului-stefan-cel-mare' title='Acatistul Sfantului Stefan cel Mare' class='linking auto'>Sfantul Stefan cel Mare</a> si Sfant

În aceste condiții construcția nu mai putea fi salvată și s-a trecut la demolarea ei. Cu fondurile alocate din partea Episcopiei Romanului și Hușilor, sub directa supraveghere a D.M.I, s-a desfășurat campania de reconstrucție a Bisericii din Pogleț-Corbasca.

La această lucrare și-au adus contribuția organele locale ale puterii de stat, cetățenii din Pogleț și satele învecinate, meșteri lemnari aduși din Berzunți, vestiți prin măiestria lor de a sculpta în lemn. Elementele de sculptură artistică au fost executate sub îndrumarea profesorului Alexandru Huțanu de la Școala Populară de artă din Bacău, în urma acestor lucrări monumentul se prezenta într-o formă excelentă.

Manastirea Poglet

Clopotnița cu florărie la streașină și cu acoperișul piramidal din șindrilă „în coadă de rândunică”. Clopotul de bronz de aici poartă o valoroasă însemnare în slove chirilice, turnate în bronz: „Acest clopot s-a făcut la Schit Pogleț, biserica cu hramul Buna Vestire„.

Manastirea Poglet

Într-un studiu efectuat cu două decenii în urmă, locașul ere prezentat astfel: De plan trilobat, cu absidele poligonale, locașul și-a păstrat pereții aparenți, putând astfel să admirăm în voie frumoasele îmbinări în sistemul coadă de rândunică”, cele două brâie în frânghie ce încing mijlocul locașului și soclul precum și ancadramentele simple ale ferestrelor ce le sugerează pe cele din piatră”

 Manastirea Poglet          Manastirea Poglet

Față de caracteristicile vechiului monument meșterii au adăugat un al treilea brâu, decorat în zig-zag. Ceea ce îți atrage privirile de cum treci pragul lăcașului sunt stâlpii frumoși sculptați ai peretelui despărțitor. Realizarea tavanelor ne farmecă. Cele trei încăperi sunt acoperite cu bolți de plan poligonal din fâșii curbe. Nervurile bolții naosului și a pronaosului sunt în frânghie, cele ale altarului sunt simple, toate pornind însă din frumoase chei de boltă, de formă circulară cu margini în frânghie, și motiv floral în pronaos și altar, de formă dreptunghiulară și mai bogat decorată cea a naosului”.

Manastirea Poglet

Cei doi stâlpi despărțitori, decorați din tăietură, se sprijină pe talpă și susțin grinzile ce se leagă de tavan, cu care se racordează prin tăieturi rotunjite. În altar, în locul mesei de lemn, s-a turnat o masă de beton. Catapeteasma veche, cu registrele frumos sculptate, are pictura executată în prima jumătate a celui de al XVIII-lea veac. Ușile împărătești, decorate cu formele spiralice și meandrice ale vrejului, cu frunze de acant, cu ciorchini de poame pe coloana din mijloc, au căpătat prospețimea și strălucirea cromatică de altădată.

Manastirea Poglet

Micul iconostas cu icoana Maicii Domnului, situat în fața tâmplei, are următoarea inscripție cu slove chirilice: „Această strană este plătită de zugrăvit di sfinția sa părintele ieromonah Modin Neteulaizu Grosu 1860″.

Vechii răzeși ai satului Sucmezeu au lăsat aici pentru posteritate un monument al arhitecturii populare cu reale valențe
ce aparțin geniului creator popular. Din cauza nefolosirii lăcașului timp de mai bine de jumătate de veac, icoanele, inventarul de cult și cărțile vechi, foarte valoroase de astfel, s-au împrăștiat și risipit.

Manastirea Poglet

Prezența bisericii de lemn monument de arhitectură într-un cadru natural deosebit de frumos cum este cel din poiana prin care curge pârâul Poglețului ne amintește de vremurile apuse demult ale evului mediu moldovenesc.

În anul 1996, un număr de patru tinere dornice de viața îngerească au însuflețit, prin osteneli și rugăciuni vechea vatră
de viață călugărească. Astăzi soborul Mănăstirii Pogleț numără zece viețuitoare, sub ascultarea cuvioasei maici starețe Afloarei Luciana și a părintelui duhovnic Ieromonahul Ifrim Constantin (Calistrat).

Manastirea Poglet

Bisericuța mănăstirii a fost acoperită cu șindrilă iar în interior a fost căptușită cu lambriu pentru a se putea săvârși programul liturgic. A fost împodobită cu icoane deoarece nu erau decât icoanele de la catapeteasmă, cu mobilier și sfinte vase.

Manastirea Poglet

Sub îndrumarea și cu participarea directă a Prea Cuviosului Părinte Voaideș Agustin (Arsenie), stareț al Mănăstirii Sfântul Sava din comuna Berzunți, județul Bacău, aici se ridică două corpuri de chilii și o gospodărie anexă.

Astăzi mănăstirea se bucură de aprecierea pelerinilor și a credincioșilor care vin periodic la sfintele slujbe. Bunăcuviința,
rugăciunile și ospitalitatea măicuțelor au atras credincioși din toate zonele țării.

Manastirea Poglet