Satul Dieneţ-Vale este aşezat în partea de miazăzi a judeţului Bacău,pe o lungime de aproximativ 3km, pe partea estică a văii Siretului,la circa 1000 de metri de râu.
Este o aşezare veche de răzeşi ,începuturile ei pierzându-se în negura vremurilor,neexistând nici un document care să certifice vechimea aşezării.Se pare că până în anul 1870 satul se numea Gălăşeşti,probabil după numele unui schit-Gălăşeşti,întemeiat cu peste 400 de ani în urmă.
Într-un act eliberat de Arhivele Naţionale ale Statului,în urma căruia s-a eliberat titlul de proprietate,se spune că locul, unde se află actuala biserică şi este în construcţie o alta,este o donaţie din timpul lui Ştefan cel Mare ,care ar fi construit aici un schit,în zona împădurită din partea estică a râului Siret.
Numele Dieneţ nu se ştie de unde provine. Se pare că cei care au înfiinţat satul s-au aşezat mai întâi pe amplasamentul de astăzi a satului Dieneţ-Deal.Odată cu schimbarea cursului râului Siret (1km)spre vest( spre com.Răcăciuni),locuitorii au coborât în vale (spre albia râului) unde s-au ocupat de grădinărit,înfiinţând Dieneţ-Vale.
Satul deşi se întinde pe 3 km,nu este numeros (cca.200 de familii).După 1989 mulţi dintre tineri au plecat în străinătate ,70% cu tot cu familii,iar din cei rămaşi 80% dintre ei au vârste de peste 65 de ani.Majoritatea dintre locuitori sunt specialişti în grădinărit .Satul a avut până în 2010 o şcoală generală(I-IV).acum a rămas doar grădiniţa.
Biserica se află în partea de N-V a satului ,pe un „dâmb”,cimitirul puţin mai sus pe deal la 100m de ea.
Catapeteasma a fost de la o biserică mai veche,anterioară acualei construcţii datate în 1872 , după cum scrie pe ea.S-ar putea să mai fi fost şi alte lucruri care să fi rămas din acea perioadă , dar nu le putem identifica deoarece înainte de anul 1940 Dieneţul făcea parte din parohia Pânceşti .Abia din acest an ,1940, putem vorbi de parohia Dieneţ,înfiinţată la stăruinţa pr.Nicolae Bejan.
Actuala biserică a fost construită în formă de corabie,cu o singură turlă,ce a servit cândva ca şi clopotniţă.În anul 1922 s-a facut o clopotniţă aparte din stejar,îmbrăcată în scândură de brad,acoperită cu şindrilă, care putrezind din cauza intemperiilor a fost înlocuită cu una cu picioare de beton,folosită până în anul 2008 când se construieşte alta mai înaltă,de zid şi care a primit şi un clopot nou de 120 kg ,donat de famila Cocu Ghiorghiţă ,văr al pr.paroh Matei Teodor .
În afară de catapeteasmă ,biserica nu deţine obiecte de valoare artistică sau istorică.Construcţia a suferit diferite reparaţii:
-În anul 1921 ieromonahul Mihail Mămăligă o renovează şi este sfinţită de protoiereul Th.Zota ca delegat al Sfintei Episcopii în data de 8-XI-1921.Printre cei ce au contribuit a fost şi moşierii H. şi I.Negel.
-În anul 1933 se reface peretele de nord,preot fiind I .Pâslaru.
-In anul 1942,din cauza stricăciunilor de pe urma cutremurului din 1940 ,pr. I.Pâslaru este nevoit să o repare ,ajutat de enoriaşi şi autorităţile locale, fiind sfinţită tot atunci de delegatul Episcopiei Vasile Holbac.
-În anul 1952 ,epitropul Jenică Sandu acoperă biserica şi clopotniţa cu şindrilă .
-În anul 1964 se văruieşte biserica în interior şi exterior ,preot fiind Mircea Negoiţă.
– În anul 1966 se înlocuieşte tâmplăria
-Între anii 1970-72 se pictează biserica,adăugându-se un pridvor din chirpici.
În prezent construcţia prezintă fisuri în interior şi exterior,partea de sud fiind în pericol de prăbuşire, prezentând o deplasare vizibilă la nivelul pardoselii pe axul central şi longitudinal.
După 1994 s-a inceput construcţia unei case parohiale,deoarece cea veche a fost stricată de inundaţiile din anul 1991.Este terminată în anul 1999.
Clopotniţa despre care am amintit a fost sfinţită în anul 2008,tot atunci se construieşte şi un lumânărar .
Actualmente este în construcţie o nouă biserică ,aproape terminată,pictura fiind aproape de finalizare .Tot aproape gata este şi o casă de prăznuire.Toate fiind edificate prin contribuţia credincioşilor conduşi de preotul paroh Matei Teodor,având şi sprijinul larg al autorităţilor locale ,primar fiind Dl. Moţoc Ion .