Biserica parohiala ” Sf. Dimitrie” este situata in satul Gh. Doja com.
Racaciuni jud. Bacau.

Satul Gh.Doja este asezat la sud de municipiul
Bacau, la aproximativ 23 de km.

Informatii despre acest sat, care
initial purta numele de Satul Nou sunt putine. In lucrarea Ortensiei
Racovita „Dictionar geografic al judetului Bacau”, Bucuresti 1895 pagina
475, se mentioneaza ca Satul Nou (viitorul sat Gh. Doja) apartinea de
plasa Bistrita de Jos, langa paraul Salva.

Intr-o alta lucrare, care
dateaza de la finele secolului al- XIX-lea, intitulata „Studiu agricol
si economic”, de S.P. Radianu,1889, pag.50, se precizeaza ca Satu Nou
avea la acea vreme 97 de case, 19 familii ortodoxe, 49 fam. catolice si o
familie evreiasca.
Credinciosii ortodocsi ai localitatii Satu Nou, putini la numar,
neavand biserica, apartineau de Parohia Racaciuni.

In ”Raspunsul” nr.
20 din aprilie 1928 al preotului Gheorghe Gruia, parohul Parohiei
Racaciuni, se mentioneaza ca in Satul Nou s-a inceput zidirea din
caramida a unei biserici de filie, din initiativa preotului Gheorghe
Gruia si cu concursul Inalt Regentului Gheorghe Buzdugan si a
ministrului Dimitrie Buzdugan (fiul Regentului).

La aceasta actiune de
interes bisericesc se adauga si aportul proprietarilor Miltiade Hanut si
Leon Furnorache, al primarului comunei Racaciuni, D Papadopol, al
directorului Scolii de Meserii din Racaciuni,Tanase Miltiade, al
mistrului Cultelor si Artelor , Al. Lepedatu, si al putinilor enoriasi.
La anul 1935, din ”Raportul” nr 7 dec. 1935, al preotului Constantin
Sion, adresat Episcopiei Romanului, se deduce ca satul Gh. Buzdugan (de
la aceasta data Satu Nou va fi numit dupa numele Inalt Regentului GH.V.
Buzdugan), din punct de vedere bisericesc, va fi ridicat la nivel de
parohie, avand titulatura ”Gh.Buzdugan”, desi biserica nu era inca
finalizata.

Din nefericire, in anul 1962 parohia va fi desfiintata
abuziv, apartinand ca filie de Parohia Racaciuni. La 1 oct 1994,
Parohia Gh. Doja va fi reinfiintata, avand in componenta sa satele Gh.
Doja, Valea Mica si Cleja. Din procesul-verbal nr. 58 de pe 15
septembrie 1938, formulat de preotul N. Burlacu, revizor eparhial,
rezulta ca biserica este construita din caramida, pe fundatie de beton,
in forma de corabie,cu turla, catapeteasma si stranele de stejar,
sculptate de maistrul Vasile Buruiana, ajutat de elevii sai de la Scoala
de Arte si Meserii din Racaciuni, in valoare de 63.993 de lei.
Pictura icoanelor montate in catapeteasma, in ulei, avand aureola
cu foita de aur este realizata de pictorul bisericesc Iosif Keber, din
Tg. Jiu, intre 1939-1940.

Biserica a fost acoperita cu tabla
galvanizata. Ea este simpla ca arhitectura. Din cauza razboiului si a
altor vitregii ale vremii, biserica a fost sfintita tarziu, la 10 nov.
1946, de catre arhiereul Ilarion Bacauanul al Episcopiei Romanului,
dupa cum rezulta din Circulara nr. 9529 din 24 oct. 1946, trimisa de
episcopul Lucian, eparhiotul Episcopiei Romanului catre Parohia Gh.
Buzdugan. Biserica a fost inzestrata cu doua clopote, doua candelabre
de alama, carti si obiecte de cult, iar in 1937 au fost plantati in
jurul bisericii puieti de tei donati de Ocolul Silvic Racaciuni.

Dupa
sfintirea bisericii s-a construit o casa parohiala din paianta, pe
terenul donat de Ilinca Bejenaru din Racaciuni, in 1937.Aceasta casa a
fost demolata in 1995, iar in locul ei s-a zidit una din boltari mai
spatioasa. In 1922,1924,1927, chiar daca intre acesti ani Parohia
Gh.Buzdugan nu avea biserica si apartinea ca filie de Parohia Racaciuni,
este improprietarita si i se fac donatii de teren.

In anul 2007,
bisericii i se face o reparatie capitala. Tabla este inlocuita iar in
interiorul si exteriorul ei, peretii sunt decapati pana la caramida,
s-au tencuit si s-au varuit. Cele cinci ferestre din schelet metalic au
fost inlocuite cu ferestre cu geamuri de termopan,iar cele trei usi au
fost inlocuite cu altele noi.Tot in 2007 s-au construit in curtea
bisericii o casa praznicala, o capela si o fantana.

Resfintirea bisericii
parohiale, care are ca ocrotitor spiritual pe Sf. Mare Mucenic
Dimitrie, Izvoratorul de Mir, s-a facut in data de praznuire a hramului,
26 oct 2009, si a fost oficiata de Preasfintitul Dr. Ioachim Bacaoanul,
Episcop-Vicar al Arhiescopiei Romanului si Bacaului,inconjurat de un
sobor de preoti in frunte cu P.C. Pr. Vasile Radu,protopot al
Protopotiatului Bacau-Sud. Prin stradania D-nei Anca Ioana Buzdugan si a
D-lui Alexandre Georges Buzdugan, localizati in Paris, nepotii
ctitorului acestei biserici , Gheorghe V. Buzdugan, Prim Presedinte al
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Regent al Romaniei intre
1927-1929, au fost transferate osemintele Regentului Buzdugan si al
familiei sale, inmormantate in curtea conacului sau din Gh. Doja, in
1929, in curtea bisericii, la 27 oct. 2008, spre a fi sub ocrotirea si
binecuvantarea bisericii.

Din informatiile luate din putinele acte
parohiale ramase pana in prezent in arhiva parohiala, se desprind
numele preotilor care au slujit si au condus parohia Gh. Doja.
Primul preot paroh a fost Constantin Sion, nascut la 14 sept. 1909,
licentiat in Teologie, la 12 nov. 1935, la Cernauti, numit paroh la 15
apr. 1934.Primul cantaret al nou-infiintatei parohii a fost Dumitru
Blaj, care la anul 1936 era numit la Parohia Blagesti.Urmatorul paroh va
fi numit preotul Gh. Selaru, absolvent de seminar gr.II, numit de
Episcopia Romanului la 1 oct. 1936, instalat de preotul Gh. Gruia, de la
Parohia Racaciuni, ca delegat al Protoieriei Bacau.

La anul 1938 este
paroh pentru o perioada scurta de timp,preotul Vasile Arhip, absolvent
de seminar gr. I, fiind inlocuit de preotul Ioan Obreja.Acesta va fi
paroh pana la 31 nov. 1941, cand va fi transferat la Parohia Craiesti,
jud Tecuci.Al cincilea paroh al Parohiei Gh. Buzdugan a fost preotul
Ioan Bucur (licentiat in teologie), care va sta in post pana la 1945.El
va fi suspendat de doua ori, iar parohia va fi suplinita de preotul
Nicolae Balcanasu, numit la 20 august 1945, protoieru de Bacau, si de
preotul Valeriu Nalboc, parohul Parohiei Racaciuni.

Intre 1945-1949
paroh este preotul Alexe Straistaru (licentiat), in timpul caruia s-a
sfintit biserica parohiala.Din anul 1949, atat parohia, cat si satul Gh.
Buzdugan, vor primi o noua denumire,aceea de Gh. Doja, preot fiind
Victor Nicolau (licentiat), care a fost paroh pana la 1987, fiind cel
mai longeviv paroh. Intre 1987-1988 este numit paroh preotul Nicolae
Sofronea (absolvent de seminar). De la 1 oct. 1994 este numit paroh
preotul Costica Cretu (licentiat si absolvent al cursurilor de masterat
in Teologie).

In prezent, Parohia Gh. Doja, avand sediul parohial in
satul Gh. Doja, are in componenta doua filii, Valea Mica (cinci familii
de ortodocsi) si Cleja (10 familii de ortodocsi), neavand biserici,
capele sau cimitire.Numarul total de enoriasi ortodocsi este de o suta
de familisti si cincizeci de nefamilisti.Minoritatea confesionala
ortodoxa din Parohia Gh. Doja convietuieste cu majoritatea populatiei
catolice din Gh. Doja, Valea Mica si Cleja, in spiritul ecumenic si al
fratiei crestine intru Hristos, atat in relatia spiritual-morala, cat si
in cea social-filantropica.

Pr. Paroh Hărăbor Sergiu Ionuț