Satul Măldăreşti este situat în partea de sud est a judeţului Bacău şi se întinde pe o lungime de 1 km pe valea pârâului Berheci, având drumul principal pe marginea satului în partea de est, din care se desprind din loc în loc uliţe înguste şi numără aproximativ 70 de familii fiind toţi români de religie ortodoxă, având ca ocupaţie principală agricultura. Sat de răzeşi cu aşezare veche de peste 600 de ani cu cea mai veche atestare documentară a unui uric de la Ştefan – Voievod purtând data de 12 martie 1445, prin care domnitorul dădea lui Stanciu trei silişti pe Berheci, prima Răspochi, a două Puieşti şi a treia Măldăreşti. Despre originea toponimului Măldăreşti nu se ştie nimic până acum dar se poate deduce că este vorba despre un oarecare Maldăr, aşezat aici în prima jumătate a secolului XV-lea, urmaşii acestuia formând satul Măldăreşti.
Viaţă religioasă a locuitorilor din satele Negulești, Măldăreşti şi cătunele din jur a fost puternic influenţată de apariţia unor biserici în satele vecine cum ar fi Blaga (1686), Șerboaia şi Lărgășeni în a două jumătate a sec XVIII-lea, Huruiești, Capotești, Podu Turcului ș.a.
Biserica veche din Măldăreşti a fost construită probabil în anul 1801 pe o temelie mai veche a altei biserici din cărămidă din lemn lipită cu vălătuci în stil moldovenesc de preotul Ioan Iconomu înzestrând-o cu teren agricol lat de 75 de stânjeni (veche măsură de lungime care în Moldova avea 8 palme domneşti sau 2,24 metri. Un stânjen pătrat era egal 5,3 m2) şi lungimea din zarea Sârbilor până la pârâul Șerboaei fiind afiliată Spiridoniei din Iaşi. În marele Dicţionar Geografic al României, realizat de Alexandru Lahovari, se menţionează că biserica din Măldăreşti datează din anul 1801.
Între anii 1966-1975 a fost proiectată şi construită din temelie actuală biserica cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, de către sfinţia sa Prea Cuviosul Arhimandrit Nicodim Sachelarie pe cheltuiala sa şi a credincioşilor din sat. Fiind fiu al satului, născut la 8 septembrie 1902 din părinți agricultori a rămas de mic fără mamă și a fost crescut de rude. Fiind foarte iubitor de Dumnezeu, în toamna anului 1921 a intrat în obștea Mănăstirii Cernica. După câteva luni s-a stabilit la Mănăstirea Frăsinei. Acolo a primit schima monahală și s-a format duhovnicește lângă cei mai iscusiți călugări.
Între anii 1922-1930 a urmat seminarul din Rîmnicu-Vîlcea. Apoi a continuat Facultatea de Teologie din Bucureşti, ajungând un eminent teolog. Din anul 1930 a fost neîntrerupt pedagog, profesor şi director la mai multe seminarii, ca: Cernica, Rîmnicu-Vîlcea, Mănăstirea Neamţ, Craiova și Curtea de Argeş, crescând în frică de Dumnezeu mii de slujitori ai Bisericii lui Hristos și scriind mai multe cărți teologice de morală și drept canonic. Între anii 1960 – 1973 s-a retras ca pensionar în satul natal. Aici a construit din temelie o biserică nouă și a fost cel mai iubit sfetnic şi părinte al credincioșilor săi. Spre sfârșitul anului 1973, când construcția bisericii din Măldărăști era terminată, părintele Nicodim s-a îmbolnăvit. Ucenicii voiau sa-l ducă la spital, iar el le-a zis: „- Lăsaţi, fraţilor. Ajunge! Atât a fost de la Dumnezeu!” Apoi, lăsând testament de înmormântare, a primit Prea Curatele Taine la 24 noiembrie, în ziua plecării sale la mănăstire, şi-a dat duhul în mâinile Domnului cu această rugăciune pe buzele sale: Slavă lui Dumnezeu pentru toate! fiind îngropat alături de biserica ctitorită de el.
Încheierea lucrărilor între anii 1974-1975, după trecerea la cele veșnice a Prea Cuviosului Părinte Nicodim sa efectuat sub păstorirea Prea Cuviosului Părinte Ieromonah Emilian Panaite. Între anii 1999-2001 sau efectuat lucrări de restaurare a exteriorului bisericii, reacoperirea și repictarea integrală în interior sub păstorirea preotului paroh, Adam Ionel și a unui comitet de construcție cu ajutorul donațiilor enoriașilor și a altor credincioși.
PAROHIA MĂLDĂRĂȘTI, filia Negulești
Biserica filie cu hramul ”sf. Arh. Mihail și Gavriil”
Satul Neguleşti este situat în partea de S-E a judeţului Bacău și se întinde pe o lungime de 2 km. pornind din valea pârâului Berheci în diagonală pe marginea uni pârâu numit Neguleşti, către N-V spre com. Huruieşti, și numără arproximativ 120 de familii fiind toți români de religie ortodoxă, având ca ocupație principală agricultura.
Biserica se află așezată în partea de nord-vest a satului, este construita pe locul vechii biserici construita în anul 1809 prin grija boierului Iancu Plitos proprietar al moșiei Largășeni
În 1851 biserica este reclădită iar catapeteasma este din lemn sculptat cuprinzind cuprinzând 63 de icoane fixe fiind adusă de la Iași și donată de Ecaterina Plitos.
Actuala biserică a fost construită din temelie de cărămidă în jurul vechii biserici între anii 1974-1984, în urma îndrumărilor părintelui Arhm. Nicodim Sachelarie pe când era în viață, a enoriașilor parohiei Măldărăşti și mai ales a credincioșilor satelor Negulești și Dumbrava cu cheltuiala lor și a altor credincioși, sub păstorirea pr. Paroh Stan Laurenţiu care a adus la bun sfârșit aceste lucrări.
Întreaga lucrare s-a făcut cu binecuvântarea P.S. Episcop Eftimie Bârlădeanu, pictura interioară și exterioară a fost executată, ”afresco” între anii 1983-1984 de către pictorul Ipate Sorin.
O altă lucrare importantă care a schimbat fața bisericii s-a intreprins în anii 1999-2004 sub îndrumarea preotului paroh Bighiu Gica, și prin sprijinul enoriașilor din cele două sate cât și din alte sate.
S-a refăcut catapeteasma, s-a realizat pictura în stil bizantin la exteriorul bisericii și numeroase alte amenajări interioare și exterioare lucrări apreciate cu prilejul sfințirii din 26 octombrie 2004, la care a participat P.S. Ioachim Băcăuanul Vicar al Eparhiei Romanului, numeroși preoți, precum și numeroși credincioși din sat și din alte sate.
În prezent biserica din satul Negulești cât și cea din satul Măldărăști este păstorită de către preotul paroh Cojocaru Marian Cristinel, având ca dată de numire pentru această parohie, 01.03.2008.
Preoţi care au slujit în parohia Măldărăști pe parcursul a celor aproape 200 ani de existenţă:
- Ioan Economu , preot la Măldărești și Negulești în primii ani ai sec. XIX-lea, nume de care se leagă, probabil înființarea ambelor biserici
- Preot B. Lungeanul.
- Preot V. Ioane – a funcționat pe la 1880.
- Preot Cleopa – venit de la Mănăstirea Sihastru – Buciumeni.
- Preot Teodor Lungeanul – învăţător între1922 şi 1926 şi primar al comunei Negulești
- Preot Ştefan Frunză – între anii 1934-1964, venit de la Prisăcani.
- Preot Onică Vasile – între anii 19654-1975, venit de la Adjud.
- Preot Laurențiu Stan.
- Preot Emilian Panait în prezent arhim. la Mănăstirea Ciolpani – Buhuşi.
- Preot Ungureanu Ioan
- Preot Stafiuc Tiberiu
- Preot Adam Dumitru Ionel – la biserica din Măldăreşti între anii 1999-2001
- Preot Drug Gabriel la biserica din Măldăreşti între anii 2001-2007
- Preot Cojocaru Marian Cristinel din 2008 până în 2020
- Preot Pagu George din 2020 până în prezent
Epitrop Pandele Dumitru
De menționat că preoții și dascălii care au funcționat până în anul 1999 au prestat serviciul divin la ambele bisericii, Măldărești și Negulești, acestea fiind constituite într-o singură parohie. După anul 1999 până în anul 2008, cele două biserici au primit rangul de parohii distincte.
În prezent ambele biserici din Măldărești și Negulești fac parte dintr-o singură parohie cu titulatura de ”Parohia Măldărești”, unificare ce a avut loc în anul 2008 din dorința credincioșilor ambelor sate de a reveni la vechea titulatură.
Preot Paroh, Pagu George
