Biserica aceasta este cel mai vechi edificiu de pe teritoriul comunei
Urecheşti – deoarece ea este din câte se ştie din secolul al XV – lea –
credem că este justificată această datare deoarece tot în acest secol
este atestat documentar satul Urecheşti – 2 martie 1472. Cu siguranţă că
biserica a mai fost reparată şi în 1732 – dată de la care se pleacă în
documente scrise. În toată perioada biserica a cunoscut reparaţii şi
dotări astfel: – în anul 1922 – decembrie – 15 – găsim în documente
referire la lucrul strănilor de cântăreţi – ce au costat 120 lei şi
trebuiau plătite domnului Leibu (după nume evreu); – tot în anul 1922 –
Societatea „Crucea” din Bucureşti ne dotează biserica cu un policandru
care costa 4000 lei jumătate din preţ este suportat de biserica prin
enoriaşii săi, iar jumătate – de către Societatea Crucea din Bucureşti; –
În anul 1924 – D- nii Secaşanu Ion şi Alexandru Mancaş pictori –
execută lucrări de pictură la catapeteasmă în valoare de 5000 lei
plătiţi de parohie prin donaţii de la enoriaşi; – în anul 1927 – se fac
lucrări exterioare la acoperiş. În anul 1970, biserica este reparată
capital, pictată şi sfinţită. Între anii 1989 – 1990 i s-a adăugat
pridvorul şi s-a realizat pictura în frescă – resfinţită în anul 1993 în
ziua de 14 octombrie – Cuvioasa Parascheva. Biserica este construită în
plan treflat, cu turlă, pe pronaos şi mici contraforturi pe zona
absidelor. Pe latura vestică a bisericii s-a construit un pridvor şi un
teren cu ocazia reparaţiilor din anii 1989 – 1990. Clopotniţa este de
dată recentă, iar clopotele datează din secolul al XX – lea. Pe lângă
toate acestea biserica a avut şi un fond de carte veche datate în
secolul al XVIII – lea la care se adaugă Icoana Mântuitorului, precum şi
aceea a Sfântului Nicolae din Veacul al XVIII –lea. Pe un Strastnic de
Blaj – sec. XVIII – „Acastu sfînt strastier l-a cumpărat răposatul tatu
dum(isale) Dumitraşcu Sin Toderaşcu Sevastos di cari firiască Dumnezău
di s-ar întîmpla din vre robii sau alte răzvrătiri să o răzletească dila
biserica Uricheştii, să fii aforisit şi blăstămat de Domnul Hristos;
iar cin ar colăci-o tăaliali ??? Domnul sa-i blagoslovească şi să-i
înmulţească şi ertari pacatelor să-i dăruiască” (Scris catre sfîrşitul
sec. XVIII nota lui C. Bobulescu). – „Să s(ă) ştii de cînd am venitu în
Satu Urecheşti şi am scris ca s(ă) să ştie cînd (um)bla veletu – 1781
e(u) – Ion – legător. Pe un Octih de Bucureşti din 1774 scrie „L-am datu
la sfeî(n)ta bisărică din Urecheşti, dar fere(a)sca Dumnezeu vreo
tîmplări de tulburări di s’ar rezleţi la străini mânu (?) sau ar fura-o
şi nu ar colăci-o să fii afurisit şi blăstămat di Domnul nostru Isus
Hristos; iar cini ar colăci-o să-i blagoslovească Domnul alu Sali şi
ertari păcaţilor să-i dăruiască”. „Acastă sfîntă carte ci să numeşti
oftoic s-au legat şi s-au înfrumuseţat de dumne(a)lor Cocoana Safta şi
maica dumisale Mariia cu toată cheltuiala dumne(a)lor la biserica den
satul Uricheştii, unde se prăznueşte hramul Sfinţii Bunii – Vestiri spre
pominiri vecnică de cătră slujitorii Sfinţii bisărici şi s-au legat de
d(umnealui) căp(i)tan Dumitru cu Sotăia dumi(sa)li Ecaterina la Valet.
1835 Fevr. 24. „Erei Ştefan Stiubei, fiind eu preot slujitor la acast
sfînt locaş şi puend toată sălinţa şi am legat acastă sfîntă carte spre
pomenire de slujitoarei acestui sfînt lăcaş, cari vor fi în urma me
rugători lui Dumnezău – 1835. Fevr. 24. Erei Stefan, prezvitera Stanca
şi tot ne(a)m(u) lor”. „Acastă Sfîntă carte, ce să numeşte ohtoih s-au
legat şi s-au înfrumuseţat de dum(nea)lor (sic) c(u)c(oanei) Safta cu
toată cheltuiala dum(neaei) şi s-au deoutore (?) săm (?) acestui sfînt
lăcaş, spre pomenire veşnică de cătră slujitoarei sfîntului acest lăcaş
şi teiş (?) şi i-au dascal slugător tot la cest sfînt lăcaş am scres cu
voia (?) d(umnea) lui, şi am iscălit (1)849 Dechemvre 18”. „Să să şti(e)
di cîndu m’am dus eu la dascalu Neculaiu 1852”. – Numărul familiilor –
260; – Numărul enoriaşilor – 800; – Una biserică; – Una clopotniţă; –
Trei case socio – filantropice în construcţie; – Un cimitir al
întregului sat; – Teren cimitir – 1,25 ha; – Teren intravilan – 0,50 ha;
– Teren arabil extravilan – 0,54 ha. – Bînţu Ion – preot paroh – 1900 –
1930; – Catană Ion – Constantin – preot paroh – 1930 – 1941; – Enache
Neculai – preot paroh – 1941 – 1990; – Pui Ioan – preot paroh – 1990 –
până în prezent PAROH – PR. PUI IOAN

Preot Paroh Puiu Ioan