Get Adobe Flash player

Parohia Gherdana – Biserica “Sfântul Dumitru”, comuna Tătărăşti

Parohia Gherdana,face parte adminisrativ din com. Tătărăşti,
jud.Bacau.
Este alcăuită din satele Gherdana ,Dragesti si Giurgeni.
Are un număr de 338 familii , dintre care 114 văduvi, cu 875 de suflete. 

Satul Gherdana se întinde pe o lungime de aproape 2 km. De-a lungul
şoselei ce duce spre Adjud. A luat fiinţă in urmă cu aproximativ 300 de
ani, lucuitorii find aduşi aici de prin părţile Bucovinei şi din ţinutul
Vrancei ca meşteri tăietori de padure,deoarece pe aceste meleaguri se
aflau păduri seculare.

Satul cuprinde 131 de familii, din care 49 văduvi
cu 311 suflete. Toţi sunt români, prtodocşi ocupaţia principala fiind
agricultura.
Biserica din acest sat are hramul Sfântul Dumitru. A fost construită în
anul 1874, din piatră pâna la ferestre şi în continuare cu cărămida, de
Alexandru Vidraşc şi soţia sa Elena, împreună cu lucuitorii satului. Are
formă de cruce, fără turle. Catapeteasma este frumos pictată de pictori
neidentificat.
In anul 1901 a fost reparată de Leon Vidreaşcu sub păstorirea preotuluui
Gheorghe.

Pană
în anul 1928 a fost reparată de locuitorii satului, învelită cu şindrilă
sub păstorirea preotului Dumitru Rău.
In urma cutremului din 1940 i s-a făcut o altă reparţie legându-se
într-o cetntură de fier.
O altă reparaţie s-a făcut de credincioşii satului in anul 1975 când s-a
şi pictat in ulei.
Este inzesrată cu cele necesare cultului, nu are obiecte cunfecţionate
din aur, argint sau platină cu valoare de patrimoniu.

Preoţii ce au fost slujitori in acest sfânt lăcaş sunt:
1974-1914 pr.Gheorghe Pană
1914-1916 pr. Slateş –suplinitor
1916-1929 pr. Dumitru Rău
1929-1951 pr. Vasile Grigoraş
1951- 1992 pr. Gheorghe Grigoras
1992-prezent pr.Florinel Chirliu


Preot Paroh Chirliu Florinel

Parohia Gherdana, Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, sat Drăgeşti, comuna Tătărăşti

Este aşezat pe partea de apus a şoselei ce duce spre Adjud. Din cele ce
se poate şti locuitorii acestui sat sunt aşezţai pe aceste meleaguri
din timpul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, fiind unul din satele
cele mai vechi din comună şi înprejurimi.
Numele satului nu se cunoaşte de unde provine. 

Are un numar de 118 fam. dintre care 40 văduvi cu 337 de suflete.
locuitorii satului sunt de naţionalitate română, de religie creştin
–ortodoxă, ocupaţia principală fiind agricultura.
Nu se mai păstrează portul naţional decât numai la diferite serbări, iar
obiceiurile tradiţionale numai la sărbătorile de iarnă. 

Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost ridicată din nou pe
temelia bisericii vechi, ce a fost facută de C. Vidraşcu şi enoriaşii
satului la anul 1770 din nuiele şi vălătuci. fiind ruinată complet şi
închisă peste 20 de ani. S-a reparat de enoriaşii satului întărindu-i-se
temelia cu piatră şi ciment, pereţii din lemn şi lut, învelite cu
scândură iar acoperişul cu tablă. Are formă de cruce şi nu are nici o
turlă. Catapeteasma este frumos sculptata din lemn .

 A fost terminată şi
sfinţită în anul 1948. Reparaţia s-a făcut prin contribuţia
credincioşilor din localitate şi satele învecinate sub îndrumarea
fostului preot paroh Vasile Grigoraş, decedat în anul 1951.
În anii 1952 -1953, i s-a făcut din nou împrejmuirea şi s-a construit
clopotniţa din lemn la îndemnul preotului paroh Gherorghe Grigoraş.
Suprafaţa bisericii este de aproximativ 130mp. Nu este pictată.

Deşi figurează ca monument istoric nu conţine obiecte cu valoare de patrimoniu.

Slujitori in acest sfânt locaş au fost:
– Până la 1914 pr. Gheorghe Pană
– 1914-1929 pr. Dumitru Rău
– 1929-1951 pr. Vasile Grigoraş
– 1951-1992 pr. Ghorghe Grigoraş
– 1992-prezent pr. Chirliu Florinel


Preot Paroh Chirliu Florinel

Parohia Gherdana, Biserica “Cuvioasa Parascheva”, sat Giurgeni, comuna Tătărăşti 

Satul Giurgeni are o înfăţişare destul de frumoasă privit atât de
aproape cât şi de departe.
Este impărţit aproape în trei, o parte pe vale la şosea, o parte pe deal
şi câteva case lânga bisericâ. Este compus din 89 de fam. dintre care
25 văduvi cu 227 de suflete. Satul are biserică şi şcoală primară. Toţi
locuitorii sunt români şi crestini ortodocşi, ocupaţia principală fiind
agricultura. 

Biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva, s-a zidit în anul 1910 pe
temelia fostei biserici cu hramul Sântul Nicolae. Este construită din
lemn şi lut, învelită cu scândură şi acoperită cu tablă . Are formă de
cruce şi a fost pictată simplu de către Gheorghe Decuseară din Tecuci şi
s-a sfinţit în anul 1917 de către preoţi refugiaţi, episcop al
Romanului fiind Prea Sfinţitul Teodosie, protoiereu de Tecuci N
Conduratu, preot paroh Filip Nicolau. 

Toate aceste lucrări le-au
suportat obştea satului fiind ajutaţi de credincioşii vecini.
Privită din exterior prezintă un aspect simplu dar impunător, bine
proporţionată şi cu o singură turlă.
în urma cutremurului din 1940 biserica a suferit grave avarii, pentru
care în anul 1953,pr. Ignat Nazarie i-a iniţiativa pentru o reparaţie
radicală. Cu această ocazie i s-a adăugat şi pridvorul. 

În anii 1953
1954 s-a pictat în întregime în frescă de către zugravul Vasile Pascu,
fiu al acestui sat diplomat al Academiei Bell-Arte din Iaşi.
S-a sfinţit in ziua de 25 iulie 1954, de un sobor de preoţi. Episcopul
Buzăului fiind Prea Sfinţitul Antim Angelescu, protoiereul raionului
Adjud Roman Drug, pr. paroh Ignat Nazarie. 

Nu conţine obiecte cu valoare de parimoniu.


Preot Paroh Chirliu Florinel

 

Asistență socială
Documente Utile