Get Adobe Flash player

Parohia Gheorghe Doja, Biserica „Sf. Dimitrie”, comuna Racaciuni

Biserica parohiala ” Sf. Dimitrie” este situata in satul Gh. Doja com. Racaciuni jud. Bacau. 

Satul Gh.Doja este asezat la sud de municipiul Bacau, la aproximativ 23 de km. 

Informatii despre acest sat, care initial purta numele de Satul Nou sunt putine. In lucrarea Ortensiei Racovita „Dictionar geografic al judetului Bacau”, Bucuresti 1895 pagina 475, se mentioneaza ca Satul Nou (viitorul sat Gh. Doja) apartinea de plasa Bistrita de Jos, langa paraul Salva. 

Intr-o alta lucrare, care dateaza de la finele secolului al- XIX-lea, intitulata „Studiu agricol si economic”, de S.P. Radianu,1889, pag.50, se precizeaza ca Satu Nou avea la acea vreme 97 de case, 19 familii ortodoxe, 49 fam. catolice si o familie evreiasca. Credinciosii ortodocsi ai localitatii Satu Nou, putini la numar, neavand biserica, apartineau de Parohia Racaciuni. 

In ”Raspunsul” nr. 20 din aprilie 1928 al preotului Gheorghe Gruia, parohul Parohiei Racaciuni, se mentioneaza ca in Satul Nou s-a inceput zidirea din caramida a unei biserici de filie, din initiativa preotului Gheorghe Gruia si cu concursul Inalt Regentului Gheorghe Buzdugan si a ministrului Dimitrie Buzdugan (fiul Regentului). 

La aceasta actiune de interes bisericesc se adauga si aportul proprietarilor Miltiade Hanut si Leon Furnorache, al primarului comunei Racaciuni, D Papadopol, al directorului Scolii de Meserii din Racaciuni,Tanase Miltiade, al mistrului Cultelor si Artelor , Al. Lepedatu, si al putinilor enoriasi. La anul 1935, din ”Raportul” nr 7 dec. 1935, al preotului Constantin Sion, adresat Episcopiei Romanului, se deduce ca satul Gh. Buzdugan (de la aceasta data Satu Nou va fi numit dupa numele Inalt Regentului GH.V. Buzdugan), din punct de vedere bisericesc, va fi ridicat la nivel de parohie, avand titulatura ”Gh.Buzdugan”, desi biserica nu era inca finalizata. 

Din nefericire, in anul 1962 parohia va fi desfiintata abuziv, apartinand ca filie de Parohia Racaciuni. La 1 oct 1994, Parohia Gh. Doja va fi reinfiintata, avand in componenta sa satele Gh. Doja, Valea Mica si Cleja. Din procesul-verbal nr. 58 de pe 15 septembrie 1938, formulat de preotul N. Burlacu, revizor eparhial, rezulta ca biserica este construita din caramida, pe fundatie de beton, in forma de corabie,cu turla, catapeteasma si stranele de stejar, sculptate de maistrul Vasile Buruiana, ajutat de elevii sai de la Scoala de Arte si Meserii din Racaciuni, in valoare de 63.993 de lei. Pictura icoanelor montate in catapeteasma, in ulei, avand aureola cu foita de aur este realizata de pictorul bisericesc Iosif Keber, din Tg. Jiu, intre 1939-1940. 

Biserica a fost acoperita cu tabla galvanizata. Ea este simpla ca arhitectura. Din cauza razboiului si a altor vitregii ale vremii, biserica a fost sfintita tarziu, la 10 nov. 1946, de catre arhiereul Ilarion Bacauanul al Episcopiei Romanului, dupa cum rezulta din Circulara nr. 9529 din 24 oct. 1946, trimisa de episcopul Lucian, eparhiotul Episcopiei Romanului catre Parohia Gh. Buzdugan. Biserica a fost inzestrata cu doua clopote, doua candelabre de alama, carti si obiecte de cult, iar in 1937 au fost plantati in jurul bisericii puieti de tei donati de Ocolul Silvic Racaciuni. 

Dupa sfintirea bisericii s-a construit o casa parohiala din paianta, pe terenul donat de Ilinca Bejenaru din Racaciuni, in 1937.Aceasta casa a fost demolata in 1995, iar in locul ei s-a zidit una din boltari mai spatioasa. In 1922,1924,1927, chiar daca intre acesti ani Parohia Gh.Buzdugan nu avea biserica si apartinea ca filie de Parohia Racaciuni, este improprietarita si i se fac donatii de teren. 

In anul 2007, bisericii i se face o reparatie capitala. Tabla este inlocuita iar in interiorul si exteriorul ei, peretii sunt decapati pana la caramida, s-au tencuit si s-au varuit. Cele cinci ferestre din schelet metalic au fost inlocuite cu ferestre cu geamuri de termopan,iar cele trei usi au fost inlocuite cu altele noi.Tot in 2007 s-au construit in curtea bisericii o casa praznicala, o capela si o fantana.

Resfintirea bisericii parohiale, care are ca ocrotitor spiritual pe Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir, s-a facut in data de praznuire a hramului, 26 oct 2009, si a fost oficiata de Preasfintitul Dr. Ioachim Bacaoanul, Episcop-Vicar al Arhiescopiei Romanului si Bacaului,inconjurat de un sobor de preoti in frunte cu P.C. Pr. Vasile Radu,protopot al Protopotiatului Bacau-Sud. Prin stradania D-nei Anca Ioana Buzdugan si a D-lui Alexandre Georges Buzdugan, localizati in Paris, nepotii ctitorului acestei biserici , Gheorghe V. Buzdugan, Prim Presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Regent al Romaniei intre 1927-1929, au fost transferate osemintele Regentului Buzdugan si al familiei sale, inmormantate in curtea conacului sau din Gh. Doja, in 1929, in curtea bisericii, la 27 oct. 2008, spre a fi sub ocrotirea si binecuvantarea bisericii. 

Din informatiile luate din putinele acte parohiale ramase pana in prezent in arhiva parohiala, se desprind numele preotilor care au slujit si au condus parohia Gh. Doja. Primul preot paroh a fost Constantin Sion, nascut la 14 sept. 1909, licentiat in Teologie, la 12 nov. 1935, la Cernauti, numit paroh la 15 apr. 1934.Primul cantaret al nou-infiintatei parohii a fost Dumitru Blaj, care la anul 1936 era numit la Parohia Blagesti.Urmatorul paroh va fi numit preotul Gh. Selaru, absolvent de seminar gr.II, numit de Episcopia Romanului la 1 oct. 1936, instalat de preotul Gh. Gruia, de la Parohia Racaciuni, ca delegat al Protoieriei Bacau.

La anul 1938 este paroh pentru o perioada scurta de timp,preotul Vasile Arhip, absolvent de seminar gr. I, fiind inlocuit de preotul Ioan Obreja.Acesta va fi paroh pana la 31 nov. 1941, cand va fi transferat la Parohia Craiesti, jud Tecuci.Al cincilea paroh al Parohiei Gh. Buzdugan a fost preotul Ioan Bucur (licentiat in teologie), care va sta in post pana la 1945.El va fi suspendat de doua ori, iar parohia va fi suplinita de preotul Nicolae Balcanasu, numit la 20 august 1945, protoieru de Bacau, si de preotul Valeriu Nalboc, parohul Parohiei Racaciuni. 

Intre 1945-1949 paroh este preotul Alexe Straistaru (licentiat), in timpul caruia s-a sfintit biserica parohiala.Din anul 1949, atat parohia, cat si satul Gh. Buzdugan, vor primi o noua denumire,aceea de Gh. Doja, preot fiind Victor Nicolau (licentiat), care a fost paroh pana la 1987, fiind cel mai longeviv paroh. Intre 1987-1988 este numit paroh preotul Nicolae Sofronea (absolvent de seminar). De la 1 oct. 1994 este numit paroh preotul Costica Cretu (licentiat si absolvent al cursurilor de masterat in Teologie). 

In prezent, Parohia Gh. Doja, avand sediul parohial in satul Gh. Doja, are in componenta doua filii, Valea Mica (cinci familii de ortodocsi) si Cleja (10 familii de ortodocsi), neavand biserici, capele sau cimitire.Numarul total de enoriasi ortodocsi este de o suta de familisti si cincizeci de nefamilisti.Minoritatea confesionala ortodoxa din Parohia Gh. Doja convietuieste cu majoritatea populatiei catolice din Gh. Doja, Valea Mica si Cleja, in spiritul ecumenic si al fratiei crestine intru Hristos, atat in relatia spiritual-morala, cat si in cea social-filantropica.




Pr. Paroh Cretu Costica


Asistență socială
Documente Utile