Get Adobe Flash player

PAROHIA Fundatura, Biserica cu hramul „Sfintii Arhangheli”

Satul Fundatura este asezat in partea de vest a comunei Glavanesti la
nord de satul Frumuselu. Numirea satului provine din faptul ca el este
asezat in fundul vaii Frumuselului. Este asezat, in mare parte, pe
dealurile domoale si fertile in cultura vitei de vie, fiind brazdat de
mai multe izvoare care au dat nastere la mai multe rapi, in urma
puhoaielor declansate de ploile torentiale care s-au dezlantuit in
decursul vremii. Unul dintre izvoare da nastere paraului ce isi batsa
apele negre pline de namolul adunat de pe fundul rapii, in apa
Zeletinului, dup ace mai intai strabate satul Frumuselu.

Cu sute de ani in urma pe aceste locuri nu exista nicio urma de
poopulatie ci doar intinderi nesfarsite de paduri secular, necalcate de
piciorul omului. Viata grea determinate de salbatica opresiune turceasca
a silit pe oameni sa apuce drumul pribegiei, ascunzandu-se in
intunecimea ospitaliera a padurilor.

Din marturiile unor batrani aflati
in viata in 1965, rezulta ca intemeierea acestui sat se leaga de acele
vremi de trista amintire. Se spune ca aici in plina padure salbatica
s-au asezat trei familii de pribegi al caror nume ar fi: Toma,
Paraschiv, Pancescu, nume care sunt foarte raspandite astazi in sat. Cu
timpul au mai venit si alti pribegi si, astfel, treptat s-a format
satul. Locuitorii satului au fost inzestrati cu pamant ca razesi pe
timpul lui Stefan cel Mare. Religva din acele vremuri se gaseste langa
biserica, in partea de sud, un stejar, in mare parte uscat, dar care a
fost doborat de calamitatile naturaleabatute asupra satului in toamna
anului 2007.
Domolindu-se numarul navalirilor turcesti, unii din locuitori s-au
retras putin mai la sud, unde este o poiana mai fertile, dand nastere
satului Frumuselu.

Primii locuitori ai satului traiau in bordeie facute
in pamant, bordeiecare au existat si in anul 1850 si chiar pana in 1900,
ultimul fiind al locuitorului Gh. Munteanu. Domnitorul Ioan Sturza
ajunge stapanul imprejurimilor Frumuselului, deci si al Fundaturii, unde
se intalneste si azi numele domneasca date unei paduri de unde
izvoraste „apa neagra”. Partea de nord a Domneascai trece apoi in
posesia boierului Tacu, pe urma a lui Postelnicu si in sfarsit a lui
Bogdan, nume care se intalneste des in sat.

Din mosia boierului Tacu
s-au improprietarit in 1964 locuitorii satului Fundatura.
Viata locuitorilor insa era foarte grea, ei trebuind cu mare greutate
sa-si vanda produsele agricole tocmai in Barlad, Focsani sau chiar
Galati, lucru cu atat mai greu cu cat padurile si drumurile erau pline
de bande de hoti impotriva carora nu puteau lupta decat facand carausia
in cete numeroase. In 1894 taranii de aici s-au rasculat impotriva
autoritatilor.

Resedinta comunei era la Glavanesti, raza administrative
cuprinzand urmatoarele sate: Glavanesti, Frumuselu, Fundatura, Muncelu,
Poiana, Poiana lui Stan si Razesu. Indemnul la rascoala a fost dat in
Frumuselu de Vasile Verdes, care a sunat din goarna pe dealul Bouros.
Sub conducerea lui Savel Berdan, Nicolae Telentin si a preotului
Angheluta, oamenii au plecat spre resedinta comunei la primarul Ioan
Vlad, care insa s-a ascuns. Ei au pus pan ape pecetea comunei, batand pe
consilieri, dupa marturia lui Gheorghiu din Podu Turcului, fost
supleant al subprefectului Razesu. Rascoala a fost inabusita de catre un
battalion de jandarmi din Focsani, iar capii rascoalei au fost inchisi
si chinuiti, in afara de Nicolae Telentin care s-a sinucis inainte de a
fi arestat.

Vechimea satului ca si a comunei este anterioara anului 1428 dupa cum
atesta un document aflat la Academia Romana, din 1428 iulie 24, in care
se spune ca Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei, daruieste lui Sinata,
boierul sau, pentru dreapta si credincioasa slujba, trei sate: unul pe
Zeletin, Sinatesti, unde este casa lui, si unul pe Frumusel, unde a fost
Dragos si unul Tutova, unde este Cneaz Ciorsac.

Intre institutiile satului in anul 1965 se numarau o scoala elementara
de 4 ani, o casa de nasteri si biserica. Actualmente in sat se afla
biserica parohiala, o scoala cu clasele I-IV si o gradinita. Locuitorii
se ocupa cu agricultura si foarte putini sunt muncitori angajati la
diferite firme din zona, iar ca religie toti sunt ortodocsi.

Biserica actuala cu hramul „Sfintii Arhangheli” a fost zidita din
temelie de catre locuitorii satului, cu contributia substantial a
familiei Ana si Ion T. Berdan, intre anii 1878-1879, le locul unei foste
biserici ce data din 1844, preot paroh fiind Pr. Gheorghe Angheluta.
Biserica este construita din caramida si acoperita cu tabla. In interior
biserica a fost pictata in tehnica fresca de catre pictorul V. Caraman
in anul 1956. Nu este monument istoric.

In decursul vremii biserica a suferit serioase avarii pentru remedierea
carora s-au facut reparatii in anii 1908, cand a fost legata in fier,
anul 1942 dupa cutremurul din 1940, in anul 1956-1957 cand a fost
pictata si invelita din nou, sub pastorirea P.C. Preot Ioan Vlad, iar in
anul 1966 a fost reparat din nou, sub pastorirea P.C. Preot Ioan Vlad,
iar in anul 1966 a fost reparat acoperisul stricat de furtuna, sub
pasorirea P.C. Preot Paroh Grigore Galcescu.
Pictura efectuata in anul 1956 in tehnica fresca a fost executata de
pictorul V. Caraman, ajutat de C. Tudor, primul din Bucuresti, iar al
doilea din Piatra Neamt, precum si de monahul Artenie Popa. In urma
cutremurului din 4 martie 1977 biserica a suferit numeroase avarii.

Sub
pastorirea P.C. Preot Chilianu Vasile biserica a suferit reparatii
capital atat in exterior cat si in interior, cu ajutorul material al
enoriasilor. Sfantul locas a fost sfintit in anul 1986 de catre P.S.
Eftimie cel Bun al Romanului.
Catapeteasma este facuta din lemn si adusa in anul 1878 de la Parohia
Calimaneasa, care a donat-o acestei biserici. Pictura si stilul
neobizantin apartine pictorului Iohuz Gherase si dateaza din 1844,
impunandu-se atentiei prin frumusetea stilului si prin executie, obiect
care este de altfel de evidentiat ca demn de a fi luat in considerare.
In anul 2007 cu ajutorul material al credinciosilor, sub pastorirea P.C.
Preot Chiper Vasile, s-a ridicat la poarta cimitirului o clopotnita
noua, care a fost inzestrata cu un clopot mare, donat de familia Merlan.

Preotii deserventi la aceasta parohie pana la actualul preot Chiper
Vasile sunt: Petrache Berdan, Gheorghe Berdan, Gheorghe Angheluta,
Dimitrie Nacu, Constantin Frumuseanu, Bou Negru, Valentin Meran, Ioan
Vlad, Vasile Onica, Grigore Galcescu, Dascalu Neculai, Chilianu Vasile,
Marcu, Neculce Iulian, Benescu Ovidiu, Rugina Claudiu, Ichim Ciprian.

Cântăreți de seamă: Lepușteanu Constantin, Purghel Gheorghe.
Epitropi de seamă: Dragu Neculai, Proca Neculai și Pagu Ioan.
C. Există un cimitir care se află în curtea bisericii și are o suprafață 3462 m2, și este întreținut chiar foarte bine.
D. În cursul anilor parohia Fundătura a participat la activități filantropice și activități caritative fiind organizate atât de Eparhie cât și de Protopopiat.
E. Parohia Fundărura este formată din 170 de familii și 585 de suflete. Locuitorii se ocupă cu agricultura și foarte puțini sunt muncitori angajați la diferite firme. Viața locuitorilor este foarte grea, deoarece majoritatea sunt în vârstă, pensiile sunt foarte mici iar posibilitățile materiale nu le pemit la mulți dintre ei să ducă un trai decent.
Date de contact: Pr. Chiper Vasile, tel. 0768196415


Preot paroh Chiper Vasile

Asistență socială
Documente Utile