Get Adobe Flash player

PAROHIA Fundatura, Biserica cu hramul „Sfintii Arhangheli”

Satul Fundatura este asezat in partea de vest a comunei Glavanesti la nord de satul Frumuselu. Numirea satului provine din faptul ca el este asezat in fundul vaii Frumuselului. Este asezat, in mare parte, pe dealurile domoale si fertile in cultura vitei de vie, fiind brazdat de mai multe izvoare care au dat nastere la mai multe rapi, in urma puhoaielor declansate de ploile torentiale care s-au dezlantuit in decursul vremii. Unul dintre izvoare da nastere paraului ce isi batsa apele negre pline de namolul adunat de pe fundul rapii, in apa Zeletinului, dup ace mai intai strabate satul Frumuselu.

Cu sute de ani in urma pe aceste locuri nu exista nicio urma de poopulatie ci doar intinderi nesfarsite de paduri secular, necalcate de piciorul omului. Viata grea determinate de salbatica opresiune turceasca a silit pe oameni sa apuce drumul pribegiei, ascunzandu-se in intunecimea ospitaliera a padurilor.

Din marturiile unor batrani aflati in viata in 1965, rezulta ca intemeierea acestui sat se leaga de acele vremi de trista amintire. Se spune ca aici in plina padure salbatica s-au asezat trei familii de pribegi al caror nume ar fi: Toma, Paraschiv, Pancescu, nume care sunt foarte raspandite astazi in sat. Cu timpul au mai venit si alti pribegi si, astfel, treptat s-a format satul. Locuitorii satului au fost inzestrati cu pamant ca razesi pe timpul lui Stefan cel Mare. Religva din acele vremuri se gaseste langa biserica, in partea de sud, un stejar, in mare parte uscat, dar care a fost doborat de calamitatile naturaleabatute asupra satului in toamna anului 2007. Domolindu-se numarul navalirilor turcesti, unii din locuitori s-au retras putin mai la sud, unde este o poiana mai fertile, dand nastere satului Frumuselu.

Primii locuitori ai satului traiau in bordeie facute in pamant, bordeiecare au existat si in anul 1850 si chiar pana in 1900, ultimul fiind al locuitorului Gh. Munteanu. Domnitorul Ioan Sturza ajunge stapanul imprejurimilor Frumuselului, deci si al Fundaturii, unde se intalneste si azi numele domneasca date unei paduri de unde izvoraste „apa neagra”. Partea de nord a Domneascai trece apoi in posesia boierului Tacu, pe urma a lui Postelnicu si in sfarsit a lui Bogdan, nume care se intalneste des in sat.

Din mosia boierului Tacu s-au improprietarit in 1964 locuitorii satului Fundatura. Viata locuitorilor insa era foarte grea, ei trebuind cu mare greutate sa-si vanda produsele agricole tocmai in Barlad, Focsani sau chiar Galati, lucru cu atat mai greu cu cat padurile si drumurile erau pline de bande de hoti impotriva carora nu puteau lupta decat facand carausia in cete numeroase. In 1894 taranii de aici s-au rasculat impotriva autoritatilor.

Resedinta comunei era la Glavanesti, raza administrative cuprinzand urmatoarele sate: Glavanesti, Frumuselu, Fundatura, Muncelu, Poiana, Poiana lui Stan si Razesu. Indemnul la rascoala a fost dat in Frumuselu de Vasile Verdes, care a sunat din goarna pe dealul Bouros. Sub conducerea lui Savel Berdan, Nicolae Telentin si a preotului Angheluta, oamenii au plecat spre resedinta comunei la primarul Ioan Vlad, care insa s-a ascuns. Ei au pus pan ape pecetea comunei, batand pe consilieri, dupa marturia lui Gheorghiu din Podu Turcului, fost supleant al subprefectului Razesu. Rascoala a fost inabusita de catre un battalion de jandarmi din Focsani, iar capii rascoalei au fost inchisi si chinuiti, in afara de Nicolae Telentin care s-a sinucis inainte de a fi arestat.

Vechimea satului ca si a comunei este anterioara anului 1428 dupa cum atesta un document aflat la Academia Romana, din 1428 iulie 24, in care se spune ca Alexandru cel Bun, Domnul Moldovei, daruieste lui Sinata, boierul sau, pentru dreapta si credincioasa slujba, trei sate: unul pe Zeletin, Sinatesti, unde este casa lui, si unul pe Frumusel, unde a fost Dragos si unul Tutova, unde este Cneaz Ciorsac.

Intre institutiile satului in anul 1965 se numarau o scoala elementara de 4 ani, o casa de nasteri si biserica. Actualmente in sat se afla biserica parohiala, o scoala cu clasele I-IV si o gradinita. Locuitorii se ocupa cu agricultura si foarte putini sunt muncitori angajati la diferite firme din zona, iar ca religie toti sunt ortodocsi.

Biserica actuala cu hramul „Sfintii Arhangheli” a fost zidita din temelie de catre locuitorii satului, cu contributia substantial a familiei Ana si Ion T. Berdan, intre anii 1878-1879, le locul unei foste biserici ce data din 1844, preot paroh fiind Pr. Gheorghe Angheluta. Biserica este construita din caramida si acoperita cu tabla. In interior biserica a fost pictata in tehnica fresca de catre pictorul V. Caraman in anul 1956. Nu este monument istoric.

In decursul vremii biserica a suferit serioase avarii pentru remedierea carora s-au facut reparatii in anii 1908, cand a fost legata in fier, anul 1942 dupa cutremurul din 1940, in anul 1956-1957 cand a fost pictata si invelita din nou, sub pastorirea P.C. Preot Ioan Vlad, iar in anul 1966 a fost reparat din nou, sub pastorirea P.C. Preot Ioan Vlad, iar in anul 1966 a fost reparat acoperisul stricat de furtuna, sub pasorirea P.C. Preot Paroh Grigore Galcescu. Pictura efectuata in anul 1956 in tehnica fresca a fost executata de pictorul V. Caraman, ajutat de C. Tudor, primul din Bucuresti, iar al doilea din Piatra Neamt, precum si de monahul Artenie Popa. In urma cutremurului din 4 martie 1977 biserica a suferit numeroase avarii.

Sub pastorirea P.C. Preot Chilianu Vasile biserica a suferit reparatii capital atat in exterior cat si in interior, cu ajutorul material al enoriasilor. Sfantul locas a fost sfintit in anul 1986 de catre P.S. Eftimie cel Bun al Romanului. Catapeteasma este facuta din lemn si adusa in anul 1878 de la Parohia Calimaneasa, care a donat-o acestei biserici. Pictura si stilul neobizantin apartine pictorului Iohuz Gherase si dateaza din 1844, impunandu-se atentiei prin frumusetea stilului si prin executie, obiect care este de altfel de evidentiat ca demn de a fi luat in considerare. In anul 2007 cu ajutorul material al credinciosilor, sub pastorirea P.C. Preot Chiper Vasile, s-a ridicat la poarta cimitirului o clopotnita noua, care a fost inzestrata cu un clopot mare, donat de familia Merlan.

Preotii deserventi la aceasta parohie pana la actualul preot Chiper Vasile sunt: Petrache Berdan, Gheorghe Berdan, Gheorghe Angheluta, Dimitrie Nacu, Constantin Frumuseanu, Bou Negru, Valentin Meran, Ioan Vlad, Vasile Onica, Grigore Galcescu, Dascalu Neculai, Chilianu Vasile, Marcu, Neculce Iulian, Benescu Ovidiu, Rugina Claudiu, Ichim Ciprian.

Cântăreți de seamă: Lepușteanu Constantin, Purghel Gheorghe. Epitropi de seamă: Dragu Neculai, Proca Neculai și Pagu Ioan. C. Există un cimitir care se află în curtea bisericii și are o suprafață 3462 m2, și este întreținut chiar foarte bine. D. În cursul anilor parohia Fundătura a participat la activități filantropice și activități caritative fiind organizate atât de Eparhie cât și de Protopopiat. E. Parohia Fundărura este formată din 170 de familii și 585 de suflete. Locuitorii se ocupă cu agricultura și foarte puțini sunt muncitori angajați la diferite firme. Viața locuitorilor este foarte grea, deoarece majoritatea sunt în vârstă, pensiile sunt foarte mici iar posibilitățile materiale nu le pemit la mulți dintre ei să ducă un trai decent. Date de contact: Pr. Chiper Vasile, tel. 0768196415

Preot paroh Chiper Vasile

Asistență socială
Documente Utile